Guvernul explică majorarea impozitelor locale – Motivul principal: grad de încasare redus și lipsa actualizării cu inflația!
Guvernul României a emis, duminică, 11 ianuarie 2026, un comunicat detaliat prin care explică decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule). Printre motivele principale se numără gradul scăzut de încasare a impozitelor – peste o treime din sume nu erau colectate – și neactualizarea valorilor cu rata inflației, ceea ce a generat pierderi importante pentru bugetele locale.
Contextul reformei fiscale
Reforma impozitării proprietății era necesară deoarece România înregistra cea mai mică pondere a veniturilor din această sursă în UE: doar 0,55% din PIB, față de media europeană de 1,85%. Existau disproporții majore între localități, iar valorile impozitelor nu reflectau valoarea de piață a proprietăților pentru persoane fizice.
Această reformă a fost asumată încă din 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar și prin Planul fiscal-bugetar structural. Amânările anterioare au pus în pericol fonduri europene de sute de milioane de euro.
Impactul estimat și beneficiile pentru bugetele locale
Măsurile vor genera o creștere a veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026 (+30% față de 2025):
Clădiri: +1,42 miliarde lei
Terenuri: +1,09 miliarde lei
Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei
Important: toți acești bani rămân la bugetele locale, statul central neputând mai asigura transferuri din cauza deficitului bugetar.
Modificări cheie în calculul impozitelor
Actualizarea bazei impozabile: Creștere cu circa 70%, la 2.677 lei/mp (aprox. 535 euro/mp), bazată pe costuri realiste de construcție (fără teren, TVA sau marjă dezvoltator). Este o etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață din 2027.
Eliminarea reducerilor nejustificate: Nu mai sunt scăderi pentru clădiri vechi (ex: 50% pentru peste 100 ani, 30% pentru 50-100 ani) sau coeficienți reduși pentru blocuri mari. Acestea distorsionau echitatea.
Competența locală păstrată: UAT-urile stabilesc cotele (nu mai mici decât în 2025), pot acorda facilități țintite (max. 5% din veniturile anterioare) și pot majora impozitele până la +100% în cazuri justificate.
Majorare medie estimată: 70-80%, dar poate fi mai mare în funcție de cumulul efectelor (eliminare reduceri + actualizare bază + cote locale mai mari).
Impozitarea autovehiculelor: accent pe poluare
Sistemul se bazează pe capacitatea cilindrică (fracțiuni de 200 cm³), cu diferențiere după norma Euro: vehicule mai poluante plătesc mai mult. Pentru hibride, criteriul este emisii CO2 sub 50 g/km, conform cerințelor PNRR și UE, pentru a internaliza costul de mediu.
Provocări în implementare
Aprobarea din 15 decembrie 2025 a venit cu termene scurte, cauzând sincope: probleme la ghișeul.ro, erori de calcul și diferențe între UAT-uri. Guvernul lucrează la remediere, iar autoritățile locale au avut etape accelerate de transparență decizională.
Această reformă vizează echitate, performanță administrativă și sustenabilitate bugetară, aliniindu-se la angajamentele europene.
Comments
Post a Comment